Banca Transilvania cumpără Idea Bank. Banca Transilvania va prelua și participații în capitalul social al societăților din Grupul Idea Bank din România, respectiv Idea Leasing IFN SA și Idea Broker de Asigurare SRL.
Getin Holding, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Polonia, a semnat un acord cu banca internațională de investiții Rothschild pentru consiliere financiară cu privire la vânzarea potențială a filialei sale din România, Idea Bank.
Idea Bank, fosta Romanian International Bank, și-a planificat pentru acest an un profit net în scădere cu 6,7%, de 7,8 milioane lei, de la 8,36 milioane lei anul trecut, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București (BVB).
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România estimează că prevederile OUG 114 vor conduce la o diminuare a profitului din acest an cu 17,5%, statul român urmând a pierde la rândul său 150 de milioane de lei la buget ca urmare a încasărilor în scădere ca urmare a reducerii producției companiei și a prețului plafonat la gaze. Rezultatele companiei, dar și valoarea impozitelor plătite statului, ar putea fi superioare celor din bugetul adoptat vineri de Adunarea Generală a companiei, dat fiind faptul că acesta a fost redactat luând în calcul varianta inițială a OUG 114/2018, și nu cea modificată de guvern prin OUG 19/2019.
Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri Parlamentului cererea de reexaminare a legii bugetului de stat pe 2019, apreciind că acest lucru este necesar întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate.
Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a explicat, vineri, într-o declarație susținută la Cotroceni, că veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate și că cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor.
Președintele Klaus Iohannis refuză în continuare să promulge proiectul de buget pentru acest an, hotărând să îl retrimită în Parlament pentru o nouă dezbatere.
Curtea Constituțională a respins miercuri obiecția de neconstituționalitate ridicată de președintele Klaus Iohannis împotriva legii bugetului de stat pe 2019.
Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.
Erste Group consideră că avansul veniturilor fiscale cu 7,5 miliarde de lei în 2019 este supra-optimist și ascunde, în fapt, veniturile pe care Guvernul le va obține din taxa pe activele bancare precum și dintr-o modificare majoră în industria de pensii private.
Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.
Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede o alocare de 460 milioane lei pentru finanțarea participării statului român la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria și care își propune să implementeze proiecte comune de investiții în energie, transporturi și sectorul digital.
Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.
Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede reducerea cu 33,86%, față de execuția preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susținerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocați pentru construirea și întreținerea lăcașelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei.
Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.